Inflația va depăși din nou nu doar ținta, ci și prognoza Băncii Naționale a României, cred analiștii bancari. BCR revizuiește în sus estimarea de inflație pentru finele anului. Din cauza deficitului bugetar și a cererii de consum, economiștii estimează că banca centrală nu va mai tăia dobânda cheie în acest an. Pentru anul viitor, perspectivele inflației sunt încurcate și mai mult de incertitudinile fiscale, adică de așteptatele creșteri de taxe și impozite.
Banca Națională a României a menținut la 6,5% dobânda cheie la ședința din octombrie, ultima în mandatul conducerii, care tocmai a încetat. Deși creșterea economică a încetinit semnificativ, ceea ce teoretic ar fi permis BNR să vină cu încă o scădere de dobânzi, banca centrală a fost mai degrabă precaută. Cum explică banca centrală decizia.
Banca Națională a României păstrează nivelurile curente ale dobânzilor, în linie cu așteptările celor mai multor analiști, care anticipau această mișcare din pricina presiunilor inflaționiste venite din creșterea accelerată a creditului de consum și a salariilor, precum și din derapajul fiscal. BNR se așteaptă acum ca inflația la finele anului să fie peste nivelul de 4% pe care îl prognoza în august.
Cei mai mulți analiști se așteaptă ca BNR să mențină neschimbată dobânda în ședința de politică monetară de vineri, dar părerile sunt destul de împărțite. Pe de o parte, creditul de consum crește rapid, situația fiscală e problematică și inflația din sectorul serviciilor e persistentă, pe de altă parte creșterea economică a încetinit mult sub potențial și inflația pare să meargă spre prognoza BNR. Pe deasupra riscurilor interne vin altele externe, cu escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.
Banca Națională a României a tăiat dobânda cheie, încurajată de scăderea inflației în prima jumătate a acestui an. Pe de altă parte, banca centrală semnalează riscurile și incertitudinile mari venite din deficitul bugetar ridicat, în condițiile creșterii salariilor și pensiilor. Un alt risc fundamental vine din deficitul extern ridicat, care pune presiune pe cursul de schimb, deși aceasta este estompată acum de intrările de fonduri europene.
Rata anuală a inflației a crescut la 5,4% în iulie, de la 4,9% în iunie, în principal ca urmare a scumpirii combustibililor, pe fondul creșterii accizei de la 1 iulie, dar și a creșterii cu circa 1% a facturilor la curent și gaze. S-au scumpit de asemenea și alimentele și serviciile.
Banca Națională a României a profitat de fereastra de oportunitate din vară pentru a veni cu două mici reduceri ale ratei cheie, înainte de o toamnă care s-ar putea dovedi dificilă, inclusiv cu potențiale ieșiri de capital, susține guvernatorul Mugur Isărescu. El subliniază și că nu se poate vorbi de un ciclul de relaxare monetară, chiar dacă inflația este în scădere, câtă vreme deficitul bugetar este unul ridicat. Părerile analiștilor cu privire la următorii pași ai BNR sunt împărțite.
Banca Națională a României a redus cu 0,25 puncte procentuale dobânda cheie, pentru a doua ședință de politică monetară la rând și ultima din această vară, în timp ce analiștii se așteptau ca banca centrală să ia o pauză, în contextul riscurilor și incertitudinilor din economie. BNR menționează riscurile mari venite din politica fiscală, dar consideră că inflația mai redusă reclamă scăderea dobânzilor.
Banca Națională a României este așteptată de analiști să mențină neschimbate dobânzile la ședința de miercuri, 07 august, după ce în iulie a redus rata cheie pentru prima oară în ultimii trei ani și jumătate. Deși inflația a încetinit, încă există presiuni de creștere a prețurilor din mai multe locuri, la care se adaugă situația fiscală precară, ca argumente pentru BNR să stea pe loc, cred analiștii.
Banca Națională a României explică pasul „prudent” de reducere a dobânzii cheie prin riscurile mari prezente în economie, în special cele venite din zona fiscal-bugetară. Creșterea salariilor la stat și a salariului minim este de așteptat să pună presiune și pe salariile din privat, ceea ce duce la creșterea cererii de consum, în condițiile în care economia este așteptată oricum să accelereze. Totuși, BNR vede o inflație într-o scădere mai pronunțată decât anticipa în primăvară.
Rata anulă a inflației a scăzut în iunie la 4,9%, față de 5,1% în luna precedentă, și la cel mai redus nivel de după iulie 2021. Inflația lunară a fost de 0,24%, peste nivelul din precedentele două luni.
Banca Națională a României a tăiat cu 0,25 puncte procentuale la 6,75% rata dobânzii de politică monetară. În același pas au fost reduse și rata facilității de depozit, la 5,75% și cea a facilității de credit, la 7,75%. Este prima scădere a dobânzilor BNR după ianuarie 2021 și era larg anticipată de analiști, în contextul scăderii inflației până spre 5%. BNR vine din nou cu avertismente în ceea ce privește situația fiscală și creșterea salariilor.
Economiștii anticipează că Banca Națională a României va reduce dobânda cheie în ședința de vineri, 5 iulie, pentru prima dată după ianuarie 2021, pe fondul scăderii ratei inflației, deși riscurile fiscale s-au amplificat.
Rata anuală a inflației a scăzut în mai la 5,1% pe an, de la 5,9% în aprilie, mai rapid decât în prognoza băncii centrale, pe fondul ieftinirii gazelor și legumelor. Prețurile au scăzut ușor față de aprilie. O analiză mai detaliată la nivelul coșului de consum arată că presiunile de creștere a prețurilor au rămas extinse, ceea ce complică calendarul BNR a mult-așteptatelor reduceri de dobânzi.
Banca Națională a României va lua deciziile în funcție de datele economice publicate, spune guvernatorul Mugur Isărescu. După ce a lăsat în ofsaid analiștii, după ce a spus destul de clar că banca așteaptă două luni cu inflație în scădere, pentru a reduce rata cheie – ceea ce ar fi trebuit să se întâmple la ședința de luni -, Isărescu dă acum semnale că, dacă inflația va scădea în continuare, o reducere a dobânzilor ar putea veni în iulie.
Rata anuală a inflației s-a redus la 5,9% în aprilie comparativ cu anul precedent, față de 6,6% în martie. Prețurile aproape au stagnat în termeni lunari, cu influență mare din partea electricității și gazelor, care s-au ieftinit substanțial și au tras în jos categoria mărfurilor nealimentare.
Banca Națională a României a menținut rata de politică monetară la 7% pe an, în timp ce cei mai mulți analiști se așteptau la o reducere, deși părerile erau destul de împărțite. Banca centrală își va rectifica în creștere prognoza de inflație.
Cei mai mulți analiști bancari estimează că Banca Națională a României va reduce dobânda cheie în ședința de luni, 13 mai. Doar că pe măsură ce ne-am apropiat de data ședinței, unii analiști nu mai sunt chiar atât convinși că BNR va veni acum cu prima reducere din ultimii trei ani, iar alții cred că aceasta va fi amânată. Peisajul s-a complicat după adâncirea derapajului fiscal la început de an și accelerarea consumului, peste care se suprapune calendarul electoral, dar și faptul că la BNR se va alege noua conducere, care ar putea fi tot cea de acum.
Banca Națională a României se arată îngrijorată de efectele pe care creșterea salariilor le-ar putea avea asupra inflației și competitivității economiei, potrivit minutei celei mai recente ședințe de politică monetară. Retorica BNR cu privire la dinamica salariilor, inclusiv în ceea privește majorarea salariului minim precum și creșterea lefurilor la stat, este mai aspră decât în ultima vreme. Analiștii au vorbit recent despre indicii ale unei spirale salarii-prețuri.
Rata anuală a inflației a scăzut la 6,6% pe an în martie, de la 7,2% în februarie, respectiv 14,5% în martie 2023. Este cea de-a doua scădere consecutivă a ratei inflației, după o dinamică peste așteptări la începutul anului, generată de creșterea fiscalității, care deschide drumul BNR pentru reducerea ratei cheie în mai, prima din acest ciclu monetar. Analiștii așteptau o scădere ceva mai redusă a ratei anuale.
Banca Națională a României a păstrată nemodificată dobânda cheie, în linie cu așteptările analiștilor. BNR este îngrijorată de evoluțiile fiscal-bugetare, în condițiile execuției bugetare care arată un deficit record în primele două luni ale anului, precum și de creșterea ridicată a salariilor din economie.
Banca Națională a României este așteptată se mențină neschimbate dobânzile în ședința din 4 aprilie, prima din această primăvară. Pe de altă parte, din mai ar putea veni prima reducere a ratei cheie din actualul ciclu monetar. Drumul până la scăderi mai consistente de dobânzi este marcat de incertitudini și riscuri, mai ales că inflația, chiar dacă în scădere, este una persistentă și unii economiști vorbesc chiar de o spirală salarii-prețuri. Deficitul bugetar scăpat de sub control complică peisajul.
Rata inflației s-a menținut la peste 7% pentru a doua lună la rând în februarie, peste așteptările analiștilor, care acum exclud o scădere a dobânzii BNR la ședința din aprilie. Mai mult, inflația persistentă, mai ales în sectorul serviciilor, ar putea ține dobânzile băncii centrale la un nivel mai ridicat în acest an decât era anticipat.
Banca Națională a României a păstrat dobânda cheie la 7% pe an, în linie cu așteptările analiștilor. După o scădere peste așteptări a inflației pe finele anului trecut, banca centrală se așteaptă la o reaccelerare a inflației în debutul lui 2024, ca urmare a creșterii taxării de către guvern, dar și ca inflația să încetinească mai rapid ulterior.
Banca Națională a României este așteptată din nou de către analiști să mențină dobânda cheie al ședința de politică monetară din 13 februarie. Din mai ar putea veni însă prima scădere a dobânzii cheie, deși relaxarea de facto a condițiilor monetare a început deja prin excedentul record de lichiditate.